~Turn up my voice, Turn up this music~ [Private with Yunho]

Corpul i se zbatea, era nelinistit si picaturile de apa ii curgeau pe corp neincetat, era speriat si prins intre acele lanturi care defapt in realitate era patura ce i se incolacise pe corp. Avea un vis nu tocmai placut, unul in care era captiv si nu putea sa se miste, vroia sa se trezeasca mai repede, dar nici asta nu putea face. De ceva timp avea aceste cosmaruri, datorate lipsei de hrana, adica sangele. Statea toata ziua printre oameni, si stia ca nu are voie sa perforeze pielea nici unuia, toti ii erau prieteni, dar el ii vedea si ca pe o sursa de hrana. Dintr-o data, reusise sa scape din acele 'lanturi' si mana lui facu o intorsatura prin aer, care lovi paharul cu apa de pe noptiera. Apa sarise pe mobila si cativa stropi pe fatza lui iar paharul cazu rapid pe jos spargandu-se la contactul cu parchetul. Acest zgomot il trezise la foc automat, si in secunda doi era si ridicat in fund. Clipii de doua ori pentru a se trezii mai bine, si isi dadu usor cu mana peste fatza stergand picaturile de apa dar si de sudoare. Se uita in jurul lui, incepand sa traga de patura aceea care il prinsese asa de bine, dand-o la o parte si aruncand-o fara vreun pic de pasare.
Corpul lui era ud, respiratia foarte accelerata, incerca sa se calmeze dar cu greu putea sa isi opreacsa pieptul care salta la fiecare secunda. Isi cobori usor picioarele din pat, atingand parchetul rece si observand acele cioburi pe jos. Ramasese cu ochii atintiti spre acele parti din vechiul lui pahar, gandindu-se sa se taie si sa isi bea propiul sange. Stia ca asta este complet gresit, si ca propiul sange nu-l va satisface asa de mult. Incerca sa scape de acele ganduri, incepand sa se plimbe prin camera, gandindu-se si la visul de mai devreme. Un lucru stia si el, avea nevoie de sange, iar toate pastilutele i se terminasera si numai avea bani sa cumpere altele. Era chiar disperat.
Mainile erau asezate pe usile dulapiorului cu pastilutele, si alte tratemente pe care le facea. Destul de dezamagit de golul acela din dulap, inchise usor usile si privirea ii fugise spre geamul din dormitor. Lumina lunii patrundea prin sticla direct in camera lui, luminand-o prin toate colturile. Il trasnise ideea sa se duca pe acoperis, poate se va linisti acolo. Vremea era numai buna, vantul adia usor, si luna plina ii dadea misterul acela de vampir pe care avea nevoie sa-l simta.
Isi lua repede un hanorac pe el, si porni pe hol pe scarile care duceau pe acoperis. Era un loc numai bun, un spatiu intins si rece, unde putea medita in liniste invaluit de msiterul noptii aceleia.
Se aseza undeva pe jos, in fund cu mainile la spate, pentru sprijin, privirea ramanandu-i indreptata spre luna de pe cer, aprope ca o puteai compara cu un diamant foarte stralucitor. Privirea lui se incrunta usor, si ochii lui caprui devenisera rosii ca sangele. Luna avea un efect puternic pentru el, il facea sa se simta mai curajos si ca un adevarat vampir. Roseata acea nu ii disparu din priviri si coltii incepeau sa-i creasca si sa doreasca sa simta lichidul dulce-acrisor pe limba.

M-am ridicat incet de pe banca din parc, bucurandu-ma de muzica care o ascultam la casti, trebuia sa recunosc ca daca mai stateam mult intins pe banca aceea aveam sa adorm si mie nu imi placea sa dorm decat intr-un singur loc -> pe acoperis. Mi-am luat de la un magazin un pachet de biscuiti sarati, pe care aveam de gand sa ii mananc pe drum. Azi, spre deosebire de alte zile eram imbracat intr-un tricou negru, cu un desen gen heavy-metal pe piept, o pereche de blugi albi, foarte deschisi si chiar rupti la genunchi si o curea neagra la brau, incheindu-se cu tenisii albastrii inchis.
Am inceput sa ma plimb mai intai, rotanind biscuitii si ascultand muzica placuta din casti, ba chiar fredonand-o din cand in cand fara sa-mi pese de privirile care se intorceau catre mine - ma mai lasa-ti, e o tara libera. Mi-am amintit si cat de sete imi era simtindu-mi gatul foarte uscat, dar nu puteam sa-mi comand vreun suc de la magazin sau ceva asemantor si in plus trebuia sa imi amintesc ca ma hranisem deja aseara si sa-mi aduca aminte ce dulce era gustul sangelui fecioarei aceleia. Mi-am inchis ochii imaginandu-mi-o perfect, intr-adevar era o straina, o tanara nevinovata care pur si simplu se abatuse in calea mea fix in clipa in care eu eram foarte infometat si fara puteri -> ghinionul ei si imi aduceam aminte de acele zvarcoliri, acele zbateri in bratele mele, strigatele ei disperate, pana ce intr-un sfarsit -> imaginea ei cand am adus-o la eterna tacere si care m-a facut sa zambesc ca un demon ce eram, de satisfactie.
Cand mi-am deschis ochii si chiar habar nu aveam cum de se facuse asa repede noaptea, am observat cum deja imi terminasem punga de biscuiti si am oftat incet, arucand-o aiurea, dar in mod ciudat, nimerind-o chiar intr-un cos din apropiere.
Mi-am ridicat ochii catre fascinanta luna, privind-o si zambind incet, nu stiam de ce, aveam senzatia ca si noaptea asta ma va bucura extrem de mult, de parca imi pregateau stramosii mei in astre ceva special.
In cele din urma parca am si inceput sa imi grabesc pasii, gandindu-ma trecator la sicriul meu de acasa, perna moale dinauntru, comfortul necesar pentru un vampir. Dar nu aveam sa ma abat de la drumul meu, am urcat rapid scarile ce duceau inspre acoperis si am ajuns acolo intr-un timp record, evident dupa cum eram obisnuit sa ajung repede.
Mi-am simtit telefonul vibrand in buzunar si l-am scos inainte sa ajung complet pe acoperis, citind mesajul primit in clipa in care eram deja sus, fara sa observ pe moment ca deja cineva isi facuse prezenta pe asa-zisul meu teritoriu.
Am inchis clapita dupa ce am raspuns mesajului si am observat prezenta noua.
- Hei, salut! am inceput sa comunic cu baiatul.
- Frumoasa noapte, nu? Nu credeam ca mai e cineva cu iesirile nocturne din conac, pe acoperis... Caci te vad pentru prima data...
M-am asezat si eu jos, pe tigla aceea rece, pe care oricum nu o simteam din cauza faptului ca a mea caldura din corp incepea sa se evapore treptat cu cat luna devenea mai luminoasa.
M-am uitat fara sa vreau si la orasul ce incepea sa para adormit, insa lumea tot era agitata chiar pana si la ora aceea.

Racoarea aceea de pe acoperis il facea sa piarda caldura corpului ce o acumulase in timpul somnului, si trupul sa i se raceasca rapid, exact cum trebuia sa fie. Inchise ochii pentru cateva minute, lansand ca prin plete lui usor ude sa treaca acea adiere, mangaindu-l. In aer era si un usor miros de flori de ciresi, asta probabil de la copacul de langa conac, care inflorea in fiecare primavara. Acolo era locul lui preferat, sa stea in acel copac si sa admire totul de sus, dar noaptea nu prea putea sa se urce fara sa nu pateasca ceva. Isi deschise usor ochii, cu aceeasi imagine in fatza, mai exact luna mareata. Culoarea aceea rosie se parea ca dispare usor usor, si in locul ei apare ciocolatiul acela dulce. Coltii inca nu vroiau sa se faca nevazuti, iar buza lui se parea ca devine victima lor. De cand urcase pe acoperis, isi rontaia intr-un buza, probabil si din cauza stresului din ultimile zile.
Ofta adanc in timp ce mainile lui ii prinsera genunchi la piept, ramanand intr-o pozitie ganditoare, trebuia cumva sa se hraneasca, caci nu vroia ca mai apoi sa ajunga o bestie turbata si sa sperie tot conacul. Se gandea pe unde ar trebui sa mearga ca sa mai fie oameni la acea ora, pe strada. Mintea deja incepu sa-i joace feste, caci auzea niste pasi, dar nu baga in seama lucrul acesta, fiind sigur ca asta i se intampla de la setea de sange. Se mai uita o data spre cer, delectandu-se cu imaginea lunii, si chiar in aceea clipa, isi duse mana spre buze, muscand puternic din carne, dar nu atat de rau cat sa perforeze pielea si sa curga sangele. Isi inchise ochii, strangand puternic din ei, vrand sa isi infinga coltii in propia mana,dar o voce il trezise la realitate, si isi deschise ochii intorcandu-se in directia sunetului cu mana, inca intre colti.
Il privea pe acel tanar, fara a zice nimica, un pic speriat dar si confuz, adica cine sa mai vina la ora asta pe acoperis?
Isi scoase mana din gura, usor, vazand ca pe pielea lui au ramas mici urme de la colti, dar acum privirea ii era indreptata spre gatul baiatului, si parca era hipnotizat de lucrul acesta. Isi aseza usor palmele pe jos, apropiindu-se de el. Adulmeca un pic cu nasul mirosul lui, si simtii imediat mirosul de vampir. Zambii intr-un coltz privindu-l mai isitent si se apropie mai mult pana ce ajunse la gatul lui. Isi aseza usor o mana pe umarul lui, lasand-o pe cealalta ca sprijin, si isi dadu drumul vocii:
-E chiar o noapte frumoasa.. ii raspunse, apropiindu-se mai mult de gatul lui, si ajungand sa-i atinga cu buzele pielea rece. Buzele lui incepeau sa se desprinda una de alta, si coltii aceia iesiti la iveala sa-i straluceasca in lumina lunii. Intre cei doi se asternu o liniste cumplita, si intr-un moment doar un scarsnet se auzii, atunci cand el isi infipse coltii in gatul lui, gustandu-i sangele. Aroma aceea era chiar placuta, il facea sa se simta mai bine, si satisfacut, dupa o lunga perioada in care nu a mai gustat vreun strop de sange. Isi scoase coltii usor din carnea lui, cat sa nu-i provoace o durere, la sfarsit, si se indeparta de el, stergandu-si buzele rosiatice.
Isi lasa capul usor in jos, apoi se uita din nou la tanarul de langa el.
-Cred ca am inceput cu stangul, nu? Iarta-ma...eram disperat, ma numesc Kwon Ji-Yong. Ii spuse in final baiatului, intinzand palma inainte pentru a i-o prinde pe a lui.
Se simtea un pic rusinat pentru ce sa facuse, dar avea disperata nevoie de asta, si roseatza incepea sa dispara, deci se simtea mai bine.

"Deja a venit primavara?"ma gandeam, fara sa realizez, facandu-mi niste planuri pentru o vacanta in locurile mai ploioase, ferite de soare, dar la care totusi sa pot sta langa mare. Incepea sa ma atraga copacul acela de sakura, fara sa stiu de ce, probabil ca florile sale ma lasau cuprinse de o vraja inmiresmata, dar cine stie. M-am lasat putin pe spate, ducandu-mi din nou ochii inspre luna mare si alba.
Incepeam si eu treptat sa ma transform, ochii imi devenisera rosiatici, chipul pali pana ajunse sa se faca culoarea varului, parul parca mi se intuneca, buzele incepeau sa aibe culoarea sangelui proaspat pe ele, iar coltii albi ii simteam crescand in gura. Am simtit ca si baiatul era la fel ca mine asa ca ma transformasem fara jena in preajma lui, lasandu-se sa se vada transformarea pas cu pas.
Am observat ca baiatului ii era cam sete si parca stiam cum gatul si mintea sa i-o lua razna, caci asa patisem si eu cu aceea seara in urma, in mine inca mai circuland sangele hranei, putand foarte usor ca astazi sa fiu amabil, fara sa patesc nimic.
Cum se apropiase din ce in ce mai mult de gatul meu, nici nu m-am clintit, ba chiar mi-am si dat gatul intr-o parte facandu-i mai mult acces baiatului la piele. Am simtit intepatura coltilor sai in piele, singura mea slabiciune era sa simt muscatura vampirilor, chiar daca urma avea sa dispara, astfel mi-am inchis ochii din cauza durere, scrasnind usor din dinti pentru momentele injectiei mele. Mi-am revenit in cateva secunde si nu am mai simtit ceva, ochii deschizandu-ma si fara sa vreau respirasem putin pe gura, in scurt timp se retrase si tanarul, devenind mai normal decat prima oara cand il intalnisem.
- Stiu cum e sa te simti asa Kwon Ji - Yong, nu m-a deranjat deloc, ba din contra, chiar mi-a placut! i-am zis, zambind, pe sub mustati cu subinteles.
Ranile mele de la gat incepuse sa se vindece, inchizandu-se treptat, pana ce disparusera complet.
Am intins si eu mana catre cea a baiatului, prinzandu-i-o intr-o strangere frateasca si scuturand-o de cateva ori.
- Incantat sa te cunosc. Eu ma numesc Jung Yunho, dar mai bine il pastrezi pe al doilea nume, imi place mai mult si sunt mai degraba obisnuit cu el decat altfel.
Mi-am desprins mana de a lui, apropiindu-mi genunchii intre ei, ca sa-mi sprijin capul de ei.
- Ce varsta ai? am intrebat curios, inca uitandu-ma in directia sa si imaginandu-mi parca experientele prin care trecusera.
- Imi place cum arati satul, pielea iti devine mai gheata... am inceput sa rad subtil, cand i-am facut asa-zisul compliment.

Stia el de ce trebuia sa iasa afara in acea noapte pentru a se calma, avusese o presimtire. Si iata, era o seara chiar placut racoroasa, luna il facea sa simta energia vampiriceasca din el, si tocmai se nimerise unul dintre vampiri chiar la fix. Acum tot ce se putea vedea in pupilele lui, era trupul tanarului de langa el, si in minte ii circulau intrebarile "Sa-l musc? De unde sa-l musc?". Ochii ii umblau pe tot trupul lui, analizandu-i fiecare cm, si pana la urma conculzia era aceeasi, tot gatul e cea mai buna parte din corp.
Acum numai avea nicio indoiala ca baiatul este vampir, incepea deja sa se transforme intr-unul, ochii, coltii, pielea, oare patea si el asa din cauza lunii? Numai conta, el era prea distras de carnea gatului lui, si papilele gustative deja simteau gustul acela al sangelui.
Observase, cu greu, ca vampirul isi dadu seama de gandul lui, si chiar se lasa muscat, ramanand intr-o pozitie numai buna, cat sa-l poata musca dar si savura sangele pret de cateva secunde. Coltii lui intrara destul de usor in pielea aceea alba, alunecand direct intr-o vena de a lui si sorbind sangele putin cate putin. In timpul acesta, ochii lui i se deschisera usor, observandu-se clar cum roseatza disparea la fiecare picatura sorbita, ii simtea si parfumul lui care il cam inneca, dar mirosul sangelui era mai puternic, si mai imbatator.Parca nu vroia sa se mai opreasca, dar stia ca trebuia sa faca asta, deja il luase pe nepragatite pe baiat, dar sa mai si stea atata, nu vroia sa faca chiar o pararere atat de proasta. Cand isi scoase usor coltii din gatul lui, doar o mica suvitza de sange ii mai conecta coltul cu gatul.
Isi duse repede mana la buze, stergandu-se si acoperind sangele ce-l murdarise, in timp ce privirea ii fugise la baiat, care se pare ca nu era deloc suparat pe chestia asta...ba chiar ii placuse.
-Ohh..poi in cazul asta sper sa nu te superi daca am sa te mai musc de inca 2-3 ori ca sa ma satisfac complet. Ii raspunse, indreptandu-si apoi privirea in alta parte, dar o intoarse din nou spre noul lui amic, urmarindu-i fiecare miscare.
Strangerea aceea de mana parea asa puternica pentru el, cand de fapt in realitate nu era deloc, dar era atat de slabit de puteri, si trebuia sa si le recapete cu ajutorul sangelui, iar portia mica de dinainte nu-i prea ajungea.
-Oke, Yunho. Mie poti sa imi zici GD, imi suna ciudat sa ma strigi pe tot numele, incepu sa rada usor, dar se opri imediat, asezandu-se si el in pozitia de dinainte, cu ochii spre cer.
-19 ani, in ani umani, in cei vampiricesti... imi ia cam mult sa calculez. Se uita spre el, raspunzandu-i calm la intrebare, si dupa scurt timp si un zambet ii aparuse pe chip.
Isi mari ochii imediat ce tanarul isi incheiase ultima fraza, si se uita un pic la bratul lui, caci hanoracul era unul cu maneca scurta si pielea era chiar vizibila.
-Daa...ma recesc repede, cateodata imi e chiar frig,desi nu cred ca ar fi normal. Se mai uita un pic la bratele lui, apoi isi reintoarse privirea la el.

Nu stiam de ce, ma simteam privit si parca aveam si un sentiment aiurea prin trup caci mi se crease o usoara jena si stanjenire. L-am lasat sa isi stapaneasca pofta in voie totusi, caci deja ii ghicisem planurile si intentiile lui, deci de ce sa ii rapesc momentul pe care il astepta atat de mult. Cand si-a oprit foame, s-a departat de gatul meu, inca pomenind de muscaturi cand vazuse ca mie chiar imi placeau.
- Hm, u chiar vrei sa ma lasi fara vlaga? l-am intrebat, tinandu-mi ochii tinta inspre el, intrebator.
- E cam trist ca eu ma imaginez complet in alte moduri, fara energie.
Slava demonilor ca imi zise o porecla foarte usoara si foarte repede de retinut, doar era facuta din doua litere, potrivindu-se una cu cealalta.
- Chiar ma intrebam daca nu aveai o porecla, caci eram sigur de faptul ca a doua oara aveam sa-ti pocesc numele, ma incurc repede! i-am zis facand totusi o expresie inocenta, dar in acelas timp si zambind, nici eu nu stiam de unde mostenisem atata talent, schimbandu-mi starile de la una la alta si in interior, cat si la exterior.
- E normal pentru un vampir sa fii rece, doar noua inima nu ne pompeaza ca sa ne trimita caldura in trup si de aceea nu avem nevoie de soare, caci ne "topim" precum cubuletele de gheata. Plus fiecare vampir e mai atragator, cu cat e mai alb si crede-ma tu, chiar nu faci exceptie de la regula.
Am facut o pauza, caci imi amintisem ca eu nu i-am zis varsta si iar m-am jenat la randul respectiv - wow, oare cat timp aveam sa ma mai simt atat de "akward" cu noul amic.
- In ani umani, sunt cu 1 an mai mare ca tine, cat despre cei vampiricesti, nu am cum sa stiu, dar si acolo am impresia ca sunt mai mare, nu arati atat de trecut si iti stapanesti mai greu foame decat cei pe care i-am intalnit eu pana acum, nu-i asa? am inceput sa ii zambesc intr-un mod de parca flirtram, fluierand trecator.
- Si nu stiai ca nu are rost sa te musti singur? Ai sa cazi intr-un cerc, sangele tot iesind si intrand inapoi in corpul tau, fara ca sa-ti potoleasca foamea de fapt, ai nevoie clara de altcineva, de preferat om, dar acestia se speria atat de usor si se gasesc atat de greu.
Mi-am inchis ochii in clipa aceea, amintindu-mi din nou de norocul meu, poate, totusi, cineva isi puse bagheta asupra mea, ca sa ma vegheze zeul norocului cand sunt in situatii disperate si in acelas timp trebuia sa ii dau inspre altii norocul cu care ma haruiam eu.
E adevarat, m-am intrebat asta si acum cateva zile in urma si in seara de ieri, dar cel mai mult m-am intrebat astazi. Am zambit din nou, desprinzandu-mi genele una de alta, caci razele lunii se asternusera pe chipul meu, nedorind sa ma faca sa adorm in vreun fel, de parca avea sa se intample asta cand aveam la ce ma uita acum.
Mi-am luat castile de la gat, caci le lasasem atarnate acolo inca din parc si le-am strecurat in pantaloni, cand mi-am amintit de ele.